Am vazut zilele trecute studenti (sau fosti studenti, actualmente absolventi) defilind pe strazi, purtind toca si roba specifica ceremoniei de absolvire. Imi amintesc faptul ca la ceremonia noastra am luat in ris totul: ce e aia sa porti toca, sa umbli cu roba pe strada?!... Daca stiam pe vremea aceea cit conteaza amintirea ultimei zile in care Aula Magna ne saluta pentru ultima oara - un salut prietenesc, de drum-bun, nu asa cum salutase timp de 4 ani zecile de examene scrise si orale care deveneau din ce in ce mai grele -, ziua in care am strins mina profesorilor (pentru mine a fost o mare onoare), ziua in care am devenit toti prieteni si am lasat in urma orice conflict cauzat de faptul ca nu am lasat pe X sau Y sa copieze de la mine la examen si drept urmare a avut N restante, ziua in care am devenit oameni pe cont propriu...! Dar asa cum a fost...a fost si nimic nu ne mai intoarce acolo!
Cu totii (trebuie sa) ne amintim de cei mai frumosi 4 ani de studentie (cu zeci de examene, cu nervi intinsi la maxim in sesiuni, stresul, noptile intregi in care invatam), de ziua absolvirii (tin minte zecile de blitz-uri care te orbeau in Aula Magna), de cei care ne-au fost colegi, de prieteniile legate, aventurile, terasele si noptile albe petrecute cu cei mai buni prieteni!
Nu as putea incheia acest post fara a mentiona de GAUDEAMUS IGITUR, pe care recunosc ca nu l-am invatat niciodata 
(eram praf la latina in liceu...) - Aici versurile -
(eram praf la latina in liceu...) - Aici versurile -
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentezi...?!