marți, 2 februarie 2010

Traim ... intr-un fel unic, impins la extrem intr-un oarecare fel...

           Traim, dar o facem intr-un fel unic, impins la extrem intr-un oarecare fel... De ce spun asta? Pai as putea argumenta astfel:
- ne trezim dimineata pentru a merge la serviciu; ne dam jos din pat, ne uitam pe geam - ninge
- dupa ce iesim din scara blocului inca ametiti de somn, ne trezim brusc dupa ce aproape ca am cazut pe gheata de pe trotuare, pe care nimeni nu se indura sa-i faca nimic...
- ne urcam intr-un mijloc oarecare de transport public si dam piept aerului greu respirabil si inghesuielii citadine; nimanui nu-i pasa, uneori astepti cite 20 de minute in statie pina vine un autobuz...
- speri in sfirsit ca iti savurezi cafeaua calda la birou si ca nimic nu-ti va fura aceasta placere; ei bine, poate ca mailurile pe care faci greseala sa le citesti imediat dupa ce deschizi calculatorul te vor face sa nu-ti mai doresti sa simti aroma cafelei, ci doar speri ca ziua sa treaca numai rezolvindu-le pe acelea si atit; nu se va intimpla: intotdeauna vor fi altele si altele s cafeaua va ramine jumatate (in cel mai bun caz) uitata pe birou...
- intri efectiv "in problema", te chinui sa rezolvi totul perfect; NU se poate sa fie chiar atit de bine; un simplu telefon schimba totul si brusc nu mai ai chef decit sa privesti ceasul de pe perete, care brusc devine aliatul tau in lupta cu timpul, el negresind niciodata momentul in care vei fi din nou liber...
- in sfirsit s-a terminat o alta zi de munca; gindul la drumul spre casa te face sa zimbesti; dar zimbetul piere usor in statia in care astepti cel putin 15 minute pina vine troleul de care ai atita nevoie...
- ajungi acasa, unde timpul parca fuge spre a intimpina cu bucurie ziua care bate la usa...
         Si atunci, pentru ce toata bataia asta de cap? Raspunsul este simplu: pentru a plati facturi, impozite, taxel, etc. Trage linie si aduna pe linga cheltuieli si nervii tocati secunda de secunda...
         Traim, si o facem intr-un fel unic, impins la extrem intr-un oarecare fel...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Leave a comment...